Articole      Teste de dezvoltare      Convorbiri on-line      Carti
  Stiri      Protectia copilului      Acces membri      Forum








Kary Killen
Copilul maltratat

Asa cum mentioneaza si autoarea, in primele pagini ale cartii, trairea unor comportamente abuzive in copilarie poate conduce la f...








Donald W. Winnicott
Convorbiri psihanalitice cu parintii

"Daca suntem noi insine, copiii nostri pot ajunge sa ne cunoasca. Caci daca vom juca un rol, cu siguranta o sa fim descoperiti ca...




Imediat dupa nastere, copiii au o puternica tendinta de a se orienta afectiv catre o anumita persoana si de a se manifesta intens posesiv fata de aceasta persoana. Lipseste mama? Cine ii tine oare locul cand ea alege sa-si abandoneze copilul?

Cand parintii lipsesc

De cele mai multe ori, familia copilului uita de el, asa cum poate a uitat si de mama! Si copilul ajunge intr-o institutie de protectie sociala (centru rezidential de plasament, caruia ii mai spunem orfelinat sau casa de copii). Dar aici nu e singur, e inconjurat de multi alti copii la fel ca el si de oameni "angajati" sa ii creasca si sa ii educe. Aici apar primele semne ale socului suferit de copil la separarea de mama - plange, nu vorbeste, nu se joaca etc. Gaseste oare acolo o educatoare sa ii poarte de grija numai lui pentru a o substitui pe mama? Nu are cum! Sunt prea multi copii si nimeni nu are timp numai de el! In plus, incepe sa fie derutat - e prea multa lume in jur, unii vin, altii pleaca - atat de multe figuri si el e atat de dezorientat! Bineinteles, din cauza programului si a turelor de noapte, "angajatii" se succed prin fata copilului si el sufera un nou soc- nu gaseste substitut mamei! Ajunge sa se inchida in sine, sa fie apatic, sa comunice si sa se joace, dar parca fara tragere de inima. Nu asculta decat daca este certat, nu aude si nu vede decat cand e atentionat, se inchide in lumea lui in care viseaza, fantasmeaza la o mama doar a lui - vise!!!

Ar vrea sa exploreze lumea din jur, dar nu are nimeni timp sa ii raspunda la intrebari. Cand vorbeste el, mai vor inca zece sa mai spuna ceva si vocea lui nu se mai aude. Are initiative, dar nimeni nu ii spune ce are de facut pentru ca el nu stie sa se exprime si sa-si exteriorizeze dorintele. Dialogul ajunge sa nu mai conteze: cine poate face altceva decat sa ii aduca aminte ca el nu poate realiza ce viseaza?

Astfel, intr-un centru rezidential, in ciuda celei mai bune ingrijiri si a bunelor sentimente ale "angajatilor", dezvoltarea fizica si psihica a copilului este intarziata. De cele mai multe ori, copiii renunta la incercarile de a stabili contacte sociale pentru ca persoanlul ingrijitor nu are timp sa ii acorde atentie individualizata. Lipsa ocaziilor de a realiza relatii individualizate in cursul copilariei mici produce tulburari emotionale incurabile care transpar in tulburarile de comportament social al adolescentilor si adultilor ce au trait intr-o astfel de institutie (minciuna, furtul, vagabondajul, agresivitatea etc.).

Apare la un moment dat mama?! Ea e doar importanta pentru ca e o legatura cu lumea din afara institutiei si pentru ca ii aduce, eventual, cadouri. "Mama" lui a murit o data cu "abandonul" lui si nu o va mai regasi niciodata.

Daca traieste mult timp intr-o institutie si educatoarele fata de care se atasase pleaca sau se schimba, copilul ajunge sa se comporte in final ca si cum nu ar fi fost ingrijit de nimeni si ca si cum nici un contact social nu ar fi avut vreo semnificatie pentru el. Pierderea repetata a substitutelor de mama il face pe copil sa nu mai stabileasca legaturi emotionale profunde cu cei din jur. El devine preocupat de propria persoana (placeri carnale, placerea mancarii etc.) si mai increzator in obiecte decat in persoane. Schimbarea educatoarelor ajunge sa nu-l mai afecteze si nici vizita parintilor nu mai valoreaza cine stie ce pentru el..

Pare adaptat situatiei! Nu se mai plange si comunica! Insa, sociabilitatea sa este superficiala - pentru ca raspunde nepasarii cu nepasare! Sindromul de abandon e instalat si nici o alta relatie nu va fi pentru copil de acum inainte importanta sau profunda!

Acestor copii le lipseste, in principal, increderea in oameni. Mama e cea care, in primele luni de viata, ofera copilului protectie, atasament si incredere in viata si in oameni. O personalitate sanatoasa are la baza sentimentul increderii in viata si in oameni. La acesti copii insa iubirea se transforma in ura si increderea in neincredere.

Miercuri, 8- 2005
Cristina Dragulin, psiholog



 Cand parintii lipsesc
 Arta de a trai
 Are 6 ani si inca nu-si poate concentra atentia?
 A gasi timp pentru a fi un parinte bun
 De ce nu face copilul meu cum ii spun?
 Vorbim mult despre copil, dar copilului nu-i vorbim


+ Arta de a trai

+ De ce nu face copilul meu cum ii spun?

+ Are 6 ani si inca nu-si poate concentra atentia?

+ Vorbim mult despre copil, dar copilului nu-i vorbim





Este strict interzisa copierea materialelor aflate pe acest site si reproducerea lor sub orice forma
fara acordul scris al autorilor sau al Catharsis Media. Si suntem foarte hotarati asupra acestui aspect!
© Catharsis Media 2004


    Catharsis Media 2004