"...propriile mele observatii au demonstrat cum copiii au fost subestimati si ca nu se mai stie ce se poate astepta de la ei." - S.FREUD

Freud prezinta doua cazuri (Micul Hans; Omul cu Lupi) de nevroza la copii, lucrari inedite pentru psihnaliza la acea vreme.

Hans, un simpatic si inteligent baietel, se confrunta cu cateva probleme: iubirea pentru mama pe care o doreste doar pentru sine, gelozia fata de tata, descoperirea propriului corp si a diferentelor dintre el si fetite si, poate, cea mai tulburatoare pentru el, aparitia sorei lui cand avea 3 ani si jumatate. In spatele fobiei de cai pe care o dezvolta se ascund dorintele, temerile si preocuparile micului copil. Toate acestea dau multa bataie de cap parintilor lui, care au dovedit ca au rabdarea si intelepciunea de a-si urma baiatul in travaliul sau spre vindecare. Freud chiar atraga atentia parintilor ca: "In educatia copiilor, nu vrem altceva decat sa fim lasati in pace, sa crestem un copil cuminte, sa nu intampinam nici o greutate, neinteresandu-ne daca acest lucru este de folos dezvoltarii copilului." De asemenea, Freud adauga: "Nu impartasesc punctul de vedere indragit actualmente ca spusele copiilor ar fi intotdeauna arbitrare si nedemne de incredere. Arbitrarul nu exista in psihic; incetitudinea spuselor copiilor provine din predominarea imaginatiei lor, asa cum incertitudinea spuselor adultilor provine din predominarea prejudecatilor lor." In plus, el le transmite un important mesaj parintilor: sa nu insulte capacitatea copiilor lor de a intelege si de a se adapta realitatii, nespunandu-le adevarul despre venirea copiilor pe lume, despre relatiile intime dintre parinti si despre diferentele dintre fete si baieti.

"Omul cu lupi" este un tanar de 23 de ani, rus de origine, care suferea de nevroza si, in timpul curei lui, Freud gaseste sursa acesteia in copilarie si ii urmareste firul pana la varsta cea mai timpurie de un an. "... influenta copilariei se face simtita deja in stadiul incipient al nevrozei, prin faptul ca determina si ea, intr-un mod hotarator, daca si in ce punct individul da gres in rezolvarea problemelor reale ale vietii.", precizeaza Freud. Reconstituind din amintirile, fantasmele si povestirile tanarului copilaria acestuia reuseste, in cele din urma, sa rezolve ecuatia complicata a imbolnavirii psihice a acestuia cu care se confrunta in prezent, la 23 de ani. Materialul oferit de pacient este folosit la maxim de catre Freud care isi testeaza teoriile si isi pune la incercare abilitatea de terapeut. Insa, Freud mentioneaza faptul ca un singur caz nu ne indreptateste sa generalizam si sa formulam o teorie universal valabila, de aceea avertizeaza: "Exista tentatia de a ne multumi sa zgariem, la un numar oarecare de persoane, suprafata psihica si sa inlocuim apoi ceea ce am scapat din vedere prin speculatii pe care sa le punem sub patronajul uui curent filosofic oarecare. In favoarea acestui procedeu se pot invoca si trebuinte de ordin practiv, dar trebuintele stiintei nu pot fi satisfacute cu surogate." Astfel, el transmite un mesaj generatiilor viitoare de psihanalisti sa abordeze cu seriozitate fiecare pacient si sa-l analizeze in cele mai adanci unghere ale psihicului pentru a dezvolta mai departe, cu succes, stiinta psihanalizei.

Pentru cei pasionati de psihanaliza, cele doua cazuri sunt un izvor pretios pentru cunoasterea inceputurilor terapiei psihanalitice a copiilor.

Sigmund Freud - Nevroza la copil
Editura Trei, 2000, 222 pagini

Miercuri, 1- 2005
Cristina Dragulin, psiholog

 Manfred Dopfner, Stephanie Schurmann, Gerd Lehmkuhl - Copilul hiperactiv si incapatanat - Ghid de interventie pentru copiii cu tulburari hieprchinetice si opozitionale

 Irenaeus Eibl-Eibesfeldt - Iubire si ura

 Eric Berne - Jocuri pentru adulti - Psihologia relatiilor umane

 Mihaela Roco - Creativitate si inteligenta emotionala

 Sigmund Freud - Nevroza la copil

 Donald W. Winnicott - Convorbiri psihanalitice cu parintii

 Donald W. Winnicott - Consultatia terapeutica a copilului

 Kary Killen - Copilul maltratat